Estetica genului peisajer reflectat în creația pictorilor din Moldova în diferite perioade istorice

Abstract

Entitatea unui popor, a unui neam, a unei culturi, se regăsește în patrimoniul cultural, reprezentat de monumentele istorice de arhitectură, sculptură, pictură, grafică și alte forme artistice, repere ale unei civilizaţii, menite să păstreze vie amintirea unor evenimente, a unor personalităţi și valori, a unui timp anume. Patrimoniul cultural material și imaterial reprezintă evoluția, afirmarea și demersul creativ al artiștilor, permanența unor aspirații și valori în diverse domenii, tezaur de inspirație creativă și moștenirea generațiilor noi și de dezvoltare umană, de creștere implicită a calităţii vieţii. Astfel, lucrările de genul peisajer pe teritoriul Moldovei reprezintă patrimoniul cultural și are mai multe etape de transformare ca gen stilistic, formă și suprafață de prezentare și nume de autori. Dezvoltarea artelor plastice reprezintă un aspect aparte al evoluţiei peisajului în arta medievală, modernă și contemporană din Moldova. Peisajul a fost și este, cu certitudine, unul dintre genurile de pictură preferate de plasticienii din Moldova. Această multitudine de gen este condiţionată de mai mulţi factori, în special geografici, precum și de activitatea factorului antropic. Toate au devenit o sursă inepuizabilă pentru plasticienii care au optat pentru peisaj în creaţia lor. Mai bine de patru decenii au evoluat principiile și modalităţile de abordare a peisajului, s-au diversificat preferinţele faţă de anumite peisaje (riverane, montane, rurale, arhitecturale, de glorificare a muncilor agricole etc.), pictorii explorând în mod diferit tematica în cauză.